Pentru că în ultimele zile, fenomenul știrilor false (Fake News) a înflorit în mediul online am decis să scriu pe scurt, despre câteva aspecte importante pe care trebuie să le avem în vedere când citim și distribuim informații din și în mediul online. Sper să vă fie de ajutor.

Ce să verificăm la o știre:

1. Sursa* știrii:

Dacă site-ul pe care apare știrea are un nume obscur  (exemple de site-uri suspecte:  fluierul.ro; vremuritulburi.com; nedreptate.net; expunere.com; descrieri.ro, etc) este foarte posibil ca știrea să fie falsă (parțial sau total), Verificați informația și pe alte site-uri sau la specialiști de încredere. Când accesați sau distribuiți  articole de pe un site din genul celor menționate mai sus contribuiți la supraviețuirea lor și la propagarea minciunii (în funcție de traficul generat, proprietarii  site-urilor respective primesc bani pentru reclamele afișate pe site).

2. Autorul articolului/știrii.

Dacă articolul nu are un autor specificat sau oferă informații vagi despre autor (exemple: un medic din China a spus că…, un profesor de la o Universitate celebră a descoperit că…) cel mai probabil informațiile sunt false. Chiar și  atunci când în articol  apar nume de persoane priviți cu circumspecție informația respectivă, de multe ori persoanele respective nu există, sau nu au făcut niciodată respectivele afirmații.  Cercetătorii și medicii fac declarații publice, mai ales în cazuri sensibile.

3. Unde apare știrea.

Știrile propagate prin serviciile de mesagerie online (Facebook Messenger, Whatsapp, etc)  sunt de obicei suspecte. Nu pot fi verificate nici  sursele și nici autori și de multe ori persoanele care distribuie astfel de știri adaugă informații sau comentarii care le-au parvenit din alte surse mai mult sau mai puțin credibile. (Desigur ca pot fi și informații utile care circulă pe aceste rețele de socializare, si care pot fi de ajutor).

4. Modul în care este scrisă informația.

Dacă textul are greșeli gramaticale majore, este tradus prost, nu are logică sau cuprinde informații, generaliste,  vagi și/sau  dintr-un număr mare de domenii  (de la vindecarea cancerului la criza economică), sunt șanse extrem de mari ca informațiile să fi fost inventate. Formulări de tipul: „Un mason aflat pe patul de moarte a recunoscut că…” , „Prietenul meu care cunoaște un medic din Italia a aflat că…”, etc sunt în mod evident informații lipsite de sens, indiferent cât de credibile pot părea. Ori sunt false ori distorsionate.

5. Imaginile care însoțesc știrea.

Pentru că imaginile au un impact puternic și sunt percepute mai rapid decât textul scris, de multe ori pentru creșterea credibilității știrilor  se folosesc fotografii. Priviți cu atenție fotografiile respective și încercați să observați dacă fotografia este de la un alt eveniment  sau din  loc decât cel indicat în text sau dacă  imaginea respectivă este trucată (aici este un pic mai dificil de observat dar de obicei imaginile trucate care însoțesc știrile false sunt prelucrate destul de neglijent). De exemplu circula acum o știre falsă legată de Coronavirus,  știrea fiind însoțită de o fotografie  o cisterna de transport produse petroliere dintr-o garnitură de tren, pe care scrie COVID 19). Este un trucaj evident. In plus este lipsit de logică. Cine ar transporta viruși (într-un container petrolier!!!) când aceștia se propagă foarte ușor printr-un singur om infectat. Bunul simț nu trebuie să ne părăsească niciodată.

Ce am mai putea face:  

5. Întrebați un specialist (alegeți unul în care aveți încredere).

Dacă este o știre din domeniul medical, sunați un medic și vedeți ce părere are despre informația respective, daca o fotografie vi se pare suspecta sunați un fotograf, dacă este o știre din domeniul economiei vorbiți cu un economist, dacă este o știre despre sfârșitul lumii, vorbiți cu un pastor/preot.

6. Apelați la bun simț.

Nu tot ce zboară se mănâncă ( de ex. liliecii 😊). Dacă informația este lipsită de orice logică (de ex. Coronavirus transportat în containere petroliere pe calea ferata), în mod evident nu poate fi reală, indiferent de imaginile care încercă sa dovedească acest lucru.  Gândiți critic!  Vă faceți un mare bine dumneavoastră și celor din jur.

Concluzie: Nu distribuiți nimic neverificat. Faceți mai mult rău decât bine, și în plus riscați să ajungeți în situația personajului  principal din povestea Ciobănașului Mincinos. Da, cel care striga că vine lupul când nu era nici un fel de pericol, și a rămas singur cu lupul când acesta chiar a venit.  

* O lista de 71 de site-uri  din Romania care promovează (și) știri neverificate găsiți aici: https://www.digi24.ro/stiri/lista-celor-71-de-site-uri-trecute-la-verifica-sursa-si-din-alte-surse-667527)

P.S. Pentru cei care ați citit până la final, vă recomand să urmăriți și prezentarea aceasta a psihologului Daniel David (proaspăt ales rector al UBB Cluj Napoca) despre fake news și manipulare psihologică: